Pack Mina sorbi cu zgomot ultimele pic?turi de bere din doz?. ?Hwa,” spuse ea dup? asta. ?Acum chiar c? pot s? m? relaxez! Azi chiar a fost o zi nebun?, jur! ?i, dac? a? mai fi stat la birou ?nc? cinci minute, cu ?eful meu lang? mine strigand ca nebunul, jur c? l-a? fi ucis.” O remarc? care a?tepta un r?spuns. Unul pe care totu?i nu-l primi de la SolHi, care p?rea cufundat? ?n ganduri. De aceea ?i strig? Mina la un moment dat, ?Se ?ntampl? ceva? Ia, Ian SolHi, cu cine vorbesc acum?”

  Auzindu-?i prietena strigandu-i numele, SolHi o privi ?int?, chiar dac? p?rea c? n-o vede. Ba chiar ?i ?ntreb? proste?te la un moment dat, ?Aaa?” Dup? care, dandu-?i seama c? Mina o ?ntrebase probabil ce-i cu ea, SolHi for?? un zambet. De aceea ?i r?spunse ?ntr-o doar?, ?Nimic ?n afar? de faptul c? trebuie s? dau ochii cu Cainele de Van?toare cat am o arm?. ?n fiecare zi de altfel.”

  ?Cu Cainele de Van?toare? ?i, prin ?Cainele de Van?toare,” te referi la?”

  ?La Han DooSan desigur. La cine altcineva?!” R?spunse SolHi, zambind ciudat ?n timp ce Mina o privea cu ochii cat cepele.

  Anume acest r?spuns nea?teptat, al c?rui mesaj ajunse cu ?ntarziere la creierul Minei, o f?cu s? se ?nece cu bere, de ?mpro?c? apoi cu pic?turi amare ?n jur. Dup? care, venindu-?i ?n sfar?it ?n fire, dup? multe clipe de tuse convulsiv?, Mina se uit? ?int? ?n ochii prietenei ei, ?ntreband, ??i? Te-ai culcat deja cu el?” O ?ntrebare care-o f?cu pe SolHi s? holbeze ochii cat cepele de data asta, p?rand mai mult o bufni?? decat a om. Mina ?ns? nu p?ru deloc impresionat? de mirarea v?zut? pe fa?a lui SolHi. Din contr?, p?rea curioas? s? afle ce va fi dup? asta. De aceea ?i-?i a?inti micii ochi negri, de ?oarece curios, ?n cei ai lui SolHi ?n a?teptarea r?spunsului. Unul care ?ntarzia s? apar?, de?i SolHi ?n?elese c? era iar ?inta glumelor pip?rate ale prietenei. Chiar ?i a?a decise ?ntr-un final s?-i fac? jocul Minei ?i-i spuse:

  ?Da. Am deja ?i doi copii cu el. Ia, Pack Mina, ?i-ai pierdut cumva min?ile? Cum naiba po?i spuse a?a ceva? S? intru ?n acela?i pat cu Han DooSan? Mai bine ?i frang gatul.” Dup? care, deformand cutia de bere, o arunc? direct la co?, ?uierand un ?Bingo!” printre din?i, c?ci chiar era mul?umit? de rezultat.

  ?La naiba de bingo!” Strig? Mina. ?Mai bine mi-ai r?spunde la ?ntrebare, Ian SolHi: de ce tu ?i Han DooSan trebuie s? lucra?i ?mpreun?? ?i mai ales, de ce am impresia c? voi doi, lucrand ?mpreun?, sunte?i ?ntruchiparea perfect? a desenului animat ?Tom ?i Jerry?” ?i da, chiar sunt curioas? s? ?tiu care din voi e Jerry.” Dup? care, ?ncruci?andu-?i bra?ele pe piept, Mina privi ?int? ?n ochii lui SolHi, ?n a?teptarea r?spunsului.

  Unul pe care-l auzi cat de curand, c?ci SolHi ?i spuse, ?Nu ?tiu, ok?! Nu ?tiu care din noi e Jerry ?i cine-i Tom, la mama dracului! Ce ?tiu e…”

  ?Vorbe?te frumos, Ian SolHi! Nu e?ti un b?rbat ?ntr-un bar rock ?i chiar ?i acolo n-ar suna bine deloc.”

  ?Nu ?tiu eu despre vorbitul frumos, dar cu siguran?? ?tiu c? n-am de gand s? pierd iar ?n fa?a acelui idiot. Nu dup? toate rahaturile pe care mi le-a f?cut ?n trecut, ?favoruri” pe care am de gand s? i le ?ntorc unul cate unul. ?i, dac?-i trece prin minte ceva r?u despre mine, s? ?tii c? de data asta n-o s? r?man? f?r? un r?spuns, c?ci… mi-a fost de-ajuns. Mai ales, am obosit s?-i fiu sac de box. ?apte ani au fost mai mult decat de ajuns. Acum… merg pan? la cap?t, Mina! ?i, de unul din noi moare, atunci… norocul lui.”

  ?Noroc sau nu, ce cred eu e c? ar fi bine s? renun?i la job, SolHi! Lucrand ca detectiv, sub comanda lui Han DooSan, sunt sigur? c? n-o s?-?i aduc? nimic bun. Mai ales acum cand e ?i el implicat ?i ?tim ce caut?: s? te bage iar la ?nchisoare.”

  ?Atunci… n-are decat s? stea frumos pe fund ?i s? a?tepte, c?ci are al naibii de mult de a?teptat ca s? m? vad? iar ?n genunchi ?n fa?a lui, Mina. Mai mult de atat… am obosit s? m? ascund sau s? fug ?i tu ?tii la fel de bine ca mine asta. La fel, nimeni nu-mi garanteaz? c? dac? renun? la job Han DooSan va renun?a la obsesia lui. Sunt ?inta lui, ??i aminte?ti, nu? Eu ?mi amintesc ?i al naibii de mine. La fel cum ?mi amintesc tot ce mi-a f?cut ?n to?i ace?ti ani. De asta n-am de gand s? renun?. Pentru nimic ?n lume. Nu pan? nu iese unul din noi din joc.”

  ?Cu… ie?itul din joc… te referi la a fi mort, nu?”

  ??i-am spus deja c?-mi place cand tragi concluzii de?tepte, Mina. Nu degeaba e?ti psiholog. Desigur c? po?i gandi logic.”

  ?Ha-ha, funny, dar nu pentru mine, c?ci chiar n-a sunat dr?gu? ce-ai spus, chiar dac? ai vrut s? fie ?compliment.”

  ?Iar eu ?i-am spus deja c?-mi place cand tragi concluzii logice.” ?i, pentru prima dat? ?n acea sear?, SolHi zambi.

  ?Fie pe-a ta,” spuse Mina dintr-o dat?, dand din man? a pagub?. ?Nu cred c? asta e important acum. Ce cred c? ar fi mai bine e s?-l faci amant. Astfel… nu pierzi nimic, te asigur de asta, c?ci… of, la naiba, tic?losul cela chiar arat? bine. De altfel sunt sigur? c? dac? nu din cauza problemelor dintre voi, ar fi fost amantul perfect.”

  ?La fel cred ?i eu,” r?spunse SolHi, surprinzand-o pe Mina. ?Cu adev?rat e sexy: ca un liliac care doarme cu capul ?n jos ziua, ?n timp ce noaptea e ?eful vampirilor. ?l ?tii pe cel faimos, nu? Dracula, a?a cred c? se numea. Ei bine, Han DooSan e copia lui dup? mai bine de jum?tate de secol deja.”

  ?Ceea ce eu cred e c? ?i tu ?tii ce le pot face vampirii femeilor lor,” replic? Mina, zambind ciudat, ceva ce-i atrase aten?ia lui SolHi. ?M? refeream la faimoasa serie ?Twilling.” O ?tii, nu? Desigur c-o ?tii, c?ci am v?zut-o ?mpreun?, la fel ca scena cu patul rupt. Ceva ce la sigur se poate repeta de tu ?i Han DooSan…”

  ?Yah,” strig? SolHi atat de tare, de-i f?cu Minei s?-i ?iuie urechile. Mina ba chiar ?i le acoperi cu palmele la un moment dat. De nu… la sigur ar fi r?mas surd?.

  This book's true home is on another platform. Check it out there for the real experience.

  ?n momentul ?n care SolHi t?cu ?i p?ru c? se lini?tise, Mina pufni ?n ras. Apoi, chiar dac? SolHi o privi chiora?, ea spuse, ?Voi cu siguran?? sunte?i copia perfect? a celuilalt. De ce? Pentru c? niciunul din voi nu ?tie ce s-a ?ntamplat cu adev?rat ?n acea noapte. Cu toate acestea continua?i s? suge?i sangele celuilalt ?n loc s? afla?i r?spunsuri. Asta e ce v? face vampiri nebuni, c?ci… lumea-i oglinda ta, ??i aminte?ti, nu?! Desigur c?-?i aminte?ti, la fel cum cred c? ?tii c? al?ii ??i copie de fapt ac?iunile. La fel ca via?a care ??i ?ntoarce tot cu varf ?i ?ndesat. Ca un efect bumerang de altfel, ceva ce nu s-ar fi ?ntamplat de i-ai fi spus lui Han DooSan ce-ai pierdut ?n acea noapte.”

  ?Niciodat?,” strig? SolHi. ?M-ai auzit, Pack Mina? N-o s?-i spun nicicand lui Han DooSan despre asta. De ce? Pentru c? n-am nevoie de mila lui. Singurul lucru pe care-l vreau de la el e s? m? lase ?n pace, iar dac? asta nu se ?ntampl?, atunci o s? lupt pan? la cap?t. Pan? unul din noi moare. ?i… Pack Mina, tu chiar e?ti tr?d?toare!” Dup? care, nervoas?, SolHi plec?, l?sand-o pe Mina holbandu-se ?n urma ei.

  ?n cele din urm?, cand ?n sfar?it ?n?elese de ce SolHi o numise tr?d?toare, Mina zambi. O f?cu ?ns? cu am?r?ciune, ?n?elegand c? atat SolHi, cat ?i DooSan erau doi idio?i, a?a cum ?i spusese ?i lui SolHi adesea, c? ?De la dragoste la ur? e doar un pas. La fel… un prieten ??i poate fi oricand du?man sau invers. Mereu.”

  ***

  O cl?dire impresionant?, ?ntr-un cartier pentru bog?ta?i, se ridica mult deasupra str?zii asfaltate, care era goal? ?n acele clipe. ?i, chiar dac? era o or? tarzie deja, cand de obicei oamenii se ?ntorceau acas? de la munc?, nimeni practic nu se vedea pe strada aceea, de parc? ar fi fost blestemat?. Era ?ns? doar o iluzie sau o simpl? coinciden??, c? acea strad? era goal? cand ap?ru acolo acel minivan cu inscrip?ia, ?Duck Pan: livrare rapid?!” Apoi, dup? ce opri ?n fa?a cl?dirii, curierul, care era de fapt ?i ?ofer, cobor? din ma?in? ?i merse de deschise u?ile din spate pentru a scoate de acolo o cutie.

  Era o cutie destul de impresionant?, cu o mare fund? ro?ie pe ea, ceva ce-l f?cu pe An Sook, curierul, s? zambeasc? ?i s? spun? ?n cele din urm?, ?Cineva azi va fi cu siguran?? surprins.” Dup? care, luand c?ruciorul pentru c?rat lucruri grele, ?l trase mai aproape de ma?in? ?i ?ncerc? s? pun? cutia pe el. O cutie a naibii de grea ?ns?, c?ci avu de furc? cu ea ceva vreme pan? o scoase din ma?in?. Ba chiar, ?nfuriat, cand ?n sfar?it puse cutia ceea pe c?rucior, An Sook marai un, ?Ce mama naibii au b?gat ?n cutia asta? Pietre sau ce?” Apoi, respirand accelerat, se ?ndrept? spre intrarea ?n cl?dire, ?n timp ce continu? s? bomb?ne sub nas diverse lucruri, precum ?Unii oamenii la sigur nu se gandesc la cei care car? astfel de cutii atunci cand le trimit. Ba chiar am impresia c-o fac special ca s? ne chinuie pe noi. De asta bag? tot ce le trece prin cap ?n?untru.” T?cu ?ns? ?n clipa ?n care ajunse lang? u??, pe care o deschise cat de curand, ?i intr?.

  Ajuns ?n fa?a ascensorului, ap?s? butonul de cateva ori. F?r? rezultat ?ns?, c?ci observ? ?ntr-un final c? era blocat la etajul 11. De aceea ?i ?ncepu An Sook s? apese nervos pe buton, bomb?nind iar, ?De ce mama naibii nu vine ?sta? Chiar n-am timp s?-l a?tept, c?ci lucruri importante am de f?cut dup? asta.” Dup? care, nervos, ap?s? cu toat? puterea butonul cela, de-?i auzi pan? ?i degetul trosnind, ceva ce-l f?cu s? scra?neasc? din din?i, ?uierand mai apoi, ?Haide odat?, idiotule, mi?c?-te!”

  Dintr-o dat? tres?ri ?n clipa ?n care auzi o voce de femeie ?n spatele lui. ?E stricat,” ?i spuse ea. Privind-o, An Sook v?zu o femeie la vreo 35 de ani, ?ntr-un c?rucior cu rotile, ?ndreptandu-se spre el. Ea ?ns?, deloc intimidat? de a lui privire piezi??, ?i spuse pan? ajunse lang? el, ?Ca s? lucreze, trebuie s?-l ape?i gentil.” Apoi, ajungand lang? buton, ?l ap?s? ea, iar trei minute mai tarziu v?zur? u?ile ascensorului deschizandu-se ?n fa?a lor. Ceva ce-o f?cu pe femeie s? zambeasc? ?i s?-i spun? mai apoi lui An Sook, ??i-am spus doar: merge astfel!” Dup? care, ?nc? zambind, intr? ?n ascensor. Nu ?nchise u?ile ?ns?, ci-l a?tept? ?i pe An Sook s? urce, care ?ntarzia de altfel, fiind prea ocupat s? strambe din nas, c?ci chiar nu-i pl?cuse lui s? fie ?nv??at de-o femeie.

  Intrand ?ntr-un final ?n ascensor, An Sook nu ap?s? butonul, ci a?tept? pan? ea ?ntreb?, ?La ce etaj?”

  ?La cinci,” se gr?bi el s? r?spund?. Dup? care zambi, ar?tandu-i femeii cu capul spre mainile sale, care erau ?prea ocupate” s? ?in? c?ruciorul, chipurile din cauza asta nu ap?sase el butonul. Iar ea, ?n?elegand c? nu era decat o scuz? banal?, zambi ?i ap?s? butonul ca ascensorul cela s? urce ?n sfar?it.

  Urc? el ?ns?, da cu greu, ceva ce-l f?cu pe An Sook s? se simt? iar iritat. Mai ales se sim?ea incomod din cauza acelei tinere, care-l sfredelea cu privirea, ?ncercand parc? s?-i ?in? minte chipul. O privire care-l f?cu pe An Sook s? se uite ?n cele din urm? ?n alt? parte, bomb?nind ?n capul lui, ?Chiar nu i-a spus nimeni c?-i al naibii de nepoliticos s? te holbezi la al?ii? Mai ales la cei pe care nu-i cuno?ti?” ?ntreb?ri care r?maser? f?r? r?spuns ?ns?, c?ci An Sook, de cum se deschiser? u?ile ascensorului, ?a?ni din el ?i se gr?bi s? se ?ndep?rteze de acel loc.

  ***

  ?503. 503,” murmur? An Sook, c?utand apartamentul cu num?rul 503. Un num?r pe care-l v?zu ?n cele din urm? la cap?tul coridorului ?i spre care se gr?bi ?ntr-un final. Ajuns lang? u?? ?ns?, nu sun?, c?ci nu era necesar? semn?tura destinatarului. La fel nu sun? pentru c? se temea s? nu dea peste un client vorb?re?, care s?-l ?in? locului. De aceea doar l?s? cutia lang? u??, dup? care, chiar ?nainte s? plece, sun? totu?i la u?? ca s?-?i anun?e clientul c?-i livrase pachetul, iar el se gr?bi s? se ?ndep?rteze, c?ci ?l a?teptau alte livr?ri.

  Cand u?a apartamentului se deschise ?n sfar?it, An Sook era departe, ?nchizand u?a de la casa sc?rilor ?n urma lui. ?i lu? el anume calea sc?rilor pentru c? se temu s? nu dea iar peste tan?ra enervant? de-ar fi luat liftul, o femeie a c?rei privire ajunse s?-l asfixieze nu-? de ce. De fapt, tocmai din cauza asta, ajunse s? coboare sc?rile celea ?n vitez?: ca s? ajung? cat mai repede afar? ?i s? respire aer proasp?t.

  Spre deosebire de An Sook, care era al naibii de nervos ?n acea sear?, clientul lui era exact opusul: calm ?i lene?. Avea vreo patruzeci de ani, dar ?nc? ar?tand bine, cu un corp atletic, de invidiat, ?i ochi alba?tri, ceea ce-l f?cea cat se poate de adorabil. Ceva ce el p?ru s? ?tie prea bine, c?ci nu p?ru deloc uimit s? vad? o astfel de cutie l?sat? la u?a lui, un fel de rutin? zilnic? sau ceva de genul. El doar p?ru pu?in surprins, ?ntr-un mod pl?cut, v?zand cutia ceea acolo, o cutie deasupra c?reia se aplec? cat de curand, citind mesajul l?sat lang? marea fund? ro?ie, ?Doar pentru tine, Oppa! Deschide-m? cand e?ti singur!” Un mesaj care-l f?cu s? zambeasc? ?n cele din urm?, ?optind un, ?Prostu?a, a decis s? m? surprind? se pare!” Dup? care b?g? cutia ?n apartament, ?nchizand cu grij? u?a ?n urma lui.

  Ajuns ?n living, b?rbatul trase cutia mai aproape de sofa, pe care se a?ez? cat de curand. Privirea ?ns? ?i-o ?inea a?intit? asupra acelui mesaj, ?Doar pentru tine!” ?i la marea fund? ro?ie de pe cutie, o adev?rat? surpriz? cum ajunse el s? sus?in?. ?i cu adev?rat a fost o surpriz?, doar pentru el ?n acea sear?, c?ci, ?n acea mare cutie cu fund? ro?ie pe ea, ??i primi cadoul: trupul ne?nsufle?it al acelei ?prostu?e,” care crezuse c? voia s?-l surprind?.